Istoria machiajului

În timpurile preistorice oamenii utilizau tatuaje şi machiaje în diverse rituale, însă cu timpul machiajul a căpătat o funcţie pur estetică. Întotdeauna machiajul a făcut parte din viaţa omului şi asta din dorința firească de a accesa frumusețea. În comuna primitivă existau sulimanuri, nu mai puţin de 17 vopsele diferite, obținute din natură. Astfel foloseau pigmenții extrași din cărbune de lemn, marnă, var, luturi, plante.

Egiptul Antic

În Egipt întâlnim primele mărturii înscrise pe pereţii templelor, iar în diferite morminte egiptene s-au descoperit adevărate truse de machiaj. Simbolul frumuseţii egiptene este legat de Cleopatra. Regina Egiptului, frumoasa Cleopatra, a fost prima femeie care s-a ocupat constant de aspectul ei estetic. Se spune că nimeni vreodată nu a întrecut-o în acest domeniu, fiind numită cea mai frumoasă şi îngrijită femeie a tuturor timpurilor. Ea a scris primul manual de îngrijire și menținere a frumuseții femeilor.

Orient

Femeile asiatice erau renumite pentru frumuseţea lor specială. Ele se îngrijeau folosind extrase vegetale, se epilau pe tot corpul, aveau adevărate ritualuri pentru baie şi deţineau substanţe şi formule secrete. De la aceste femei asiatice s-a transmis din generaţie în generaţie complexul de plante Kajal, care are menirea să ofere protecţie şi strălucire ochilor. În China, femeile obişnuiau să îşi facă un semn roşu în mijlocul frunţii. O practică asemănătoare mai există încă în India şi în Nepal, unde aceasta semnifică o angrenare în viaţa spirituală sau religioasă.

Chinezoaicele foloseau un machiaj rafinat, faţa foarte albă, gura roşie şi lucioasă, ochii şi sprâncenele erau bine marcate cu negru pe linia lor naturală, iar obrajii erau fardaţi central cu nuanţe de roz sau ciclamen. Cu ajutorul machiajului, chinezoaicele se transformau în adevărate păpuşi vii, frumoase şi tăcute.

Grecia Antică

În Grecia Antică femeile își albeau tenul cu calcar sau carbonat de plumb, genele erau vopsite cu funingine şi fixate cu albuş de ou, iar pentru epilare se folosea un produs pe bază de arsenic. Ingredientele folosite au dus la deteriorarea pielii și la moarte prematură a utilizatorilor. Dacă doamnele voiau ceva mai multă culoare, alegeau cleiul de ocru şi crema de fier pe post de ruj. Femeile îşi vopseau palmele cu henna roşie, pentru a părea mai tinere. Creioane din cărbune şi batoanele de vopsea roşie erau la mare căutare în acea perioadă.

Roma Antică

Romanii foloseau cosmeticele din plin: khol pentru ochi, cretă pentru albirea tenului, ruj pentru obraji, amestecuri depilatoare, spumă de mare pentru albirea dinților. Se utilizau trei tipuri de farduri colorate: oxid roşu de plumb, carmin şi un extract de fecale de crocodil. Tenul alb era foarte la modă printre femeile nobile şi deşi se cunoştea toxicitatea carbonatului de plumb, folosit la albirea feţei, femeile totuşi îl foloseau. Femeile din Roma antică se fardau cu pudră de aur, sprâncenele, pleoapele şi genele erau pictate cu negru, gura era fardată cu roşu. Bărbații romani îşi vopseau tălpile şi unghiile picioarelor cu roşu şi foloseau cărbune negru pentru gene şi sprâncene.

Evul Mediu

Multe dintre cosmeticele amintite mai sus au trecut şi de perioada medievală, cruciaţii aducând din Orient uleiuri şi parfumuri. În timpul Renaşterii, cosmeticele pe bază de plumb erau folosite în mod exagerat.

Secolul 14

În această perioadă cosmeticele erau văzute ca un adevărat pericol pentru sănătate, fiind considerate vinovate pentru blocarea circulației sangvine. În Anglia era la modă părul roşu, iar femeile cu poziţie socială înaltă îşi dădeau cu albuş de ou pe faţă în timpul zilei, iar noaptea dormeau cu cotlete de vițel pe ochi, pentru a întineri tenul.

Secolele 15-16

În Europa, cosmeticele erau folosite numai de către aristocraţi. Italia şi Franţa au devenit centrele industriei cosmetice. Franţa a perfecţionat arta parfumeriei, dar a condus şi la crearea unei arme mortale: dacă înlocuiai plumbul cu arsenic în pudra de faţă, cel care o folosea murea în scurt timp. Albul și roşul erau la modă.

Secolele 17-18

În această perioadă, cosmeticele sunt folosite pe scară largă, excepţie făcând doar clasa foarte săracă. Machiajul devine mai discret, iar printre clerici şi moralişti era considerat “mâna diavolului”. Cu toate astea, femeile au continuat să se fardeze conştiente fiind că substanţele folosite erau toxice. Faţa nu mai era atât de albă, dar machiajul se oprea la bărbie, ceea ce contrasta cu restul corpului.

Secolul 19

În Franţa se dezvoltă procesele chimice de înlocuire a aromelor obţinute prin metode naturale cu produse de frumuseţe bazate pe cercetarea ştiinţifică. Oxidul de zinc începe a fi folosit în pudra facială, înlocuind în mare parte mortalele mixturi de plumb şi cupru utilizate anterior.

Anii 2000

Sunt caracterizaţi de contraste: tenul este foarte alb, ochii mari şi gura mică. Aşa fardau starurile filmului mut alb-negru: Lilian Ghish, Lia de Putti. În această perioadă, se produce adevarata evoluţie a machiajului. Mabel realizează primul rimel care are vaselină în compozitie, care astăzi este cunoscut sub numele de Maybelline. În timpul acestei decade, a apărut prima pudră compactă cu oglindă şi aplicator, urmată de fardul de obraji compact. Ambalajul de metal pentru ruj inventat de Maurice Levy a devenit foarte popular şi tot atunci George Burchett a inventat tatuarea buzelor, strămoşul machiajului permanent, dar nu cu rezultate fericite de fiecare dată. Începe să fie utilizată varianta inițială a peeling-ului chimic. Se folosea o combinaţie de acid şi curent electric, iar cu un ac se introducea parafină în zona ochilor şi a obrajilor, însă nu cu foarte mare succes. Apare crema Nivea în Germania şi linia se dezvoltă prin diversificarea gamei cu creme pe bază de vaselină şi parfum. La sfârşitul anilor ‘20, machiajul devine o necesitate pentru femeile din mediul urban. Max Factor inventează luciul de buze şi mai multe nuanţe de roşu pentru ruj. Tot acum apare primul aparat de întors gene, care se numeşte Kurlash şi chiar dacă era cam scump şi greu de folosit, devine foarte popular.

Anii ‘30 În această perioadă se dezvoltă cinematografia şi odată cu ea începe o nouă eră a frumuseţii. Actriţele de cinema devin cele mai puternice simboluri ale frumuseţii, iar femeile din întreaga lume încep să le imite. În anii ’30 – Greta Garbo şi Marlene Dietrich sunt divele care au dominat prin frumuseţe şi senzualitate.

Anii ‘40 Machiajul devine pentru prima dată natural; ne amintin Katherine Hepburn, Bette Davis, Vivien Light Anii ‘50 Frumuseţea blondă, inconfundabilă ce a devenit un fashion icon al tuturor timpurilor este… Marilyn Monroe.

Anii ‘60 Începând cu anii ‘60, mişcarea hipiotă aduce o libertate mai mare în folosirea machiajului, de la buze colorate cu alb până la pictarea de imagini pe faţă.

Anii ‘70 Machiajul anilor ‘70 variază de la soft şi feminin până la îndrazneţ şi puternic. Anii 1970 au fost plini de manifestaţii feministe. A fost perioda când femeile încercau să capete drepturi egale cu cele ale bărbaţilor şi să suprime legile sexiste. Soft rock-ul, pop-ul, rock-ul progresiv, sunt noile stiluri de muzică ascultate în această decadă. Toate acestea au lăsat o amprentă asupra modei, stilului şi machiajului feminin din anii ‘70.

Anii ‘80 Ochii, obrajii şi buzele se bucurau de o atenţie deosebită în acest deceniu, totul este strălucitor şi puternic. Doamnele epocii au șansa de a-şi încerca talentul artistic pe propriile feţe. Culorile de fard reprezentativ pentru acei ani erau: albastrul electric, verdele, violetul sau portocaliul.

Anii ‘90 Faimosul machiaj “nude” câştigă din ce în ce mai multe adepte, în detrimentul culorilor puternice care au marcat anii ‘90. Carolyn Bessette Kennedy devine icon-ul sfârşitului de secol, prin machiajul său avangardist: ten diafan, buze roşii, mate şi ochi discret rimelaţi.

Anii 2000 sunt consideraţi o fuziune de trenduri apuse. Un fashion icon al acestor ani este Sarah Jessica Parker, ce îmbină cu graţie mai multe stiluri. În make-up tenul bronzat este considerat obligatoriu, avem influenţe din anii ’60, un eyeliner accentuat negru, dar şi culori electrice, tari, influenţate de anii 80. Un loc important îl ocupă machiajul smokey.