Pigmentul natural care determină culoarea pielii este melanina, produsă de organism pentru a proteja pielea împotriva radiațiilor ultraviolete (UV).
Tulburările de pigmentare sunt legate de un dezechilibru al melaninei, care cauzează fie hiperpigmentarea (pete brune), fie depigmentarea pielii (hipopigmentare).
Cauze și tipuri
Razele UV stimulează celulele pigmentare (melanocitele). Unele melanocite încep să producă cantități semnificativ crescute de melanină odată cu apariția hiperpigmentarilor. Expunerea excesivă la soare (prea intensă sau de lungă durata) determină cu timpul o producție excesivă de melanină și apariția de pete maronii. Acestea mai sunt numite pete de bătrânețe, pete hepatice – dar nu au legătură cu funcția ficatului – sau lentigo. Riscul de hiperpigmentare crește odată cu îmbătrânirea celulelor și are loc, de obicei, în zonele mai expuse la soare ( față, gât , decolteu, mâini). Cauza principala este creșterea producției de melanină, iar gradul de expunere la radiația UV pe parcursul vieții este un factor declanșator, chiar sub vârstă de 50 ani.
Lentigo este o tulburare de pigmentare inofensivă, care are de regulă doar impact estetic. Există însă cazuri în care lentigo poate ascunde leziuni cutanate maligne incipiente. Diferența dintre periculos și inofensiv o poate diagnostica doar medicul dermatolog.
Modificările hormonale din timpul sarcinii sau cele apărute din cauza utilizării anticoncepționalelor orale, pot fi responsabile pentru hiperpigmentarea de tip melasmă.
Melasma este localizată sub formă de pete hiperpigmentate, în partea superioară a feței. Culoarea acestor pete este variabilă și se accentuează sub acțiunea razelor UV. Această afecțiune dispare de regulă după restabilirea echilibrului hormonal, dar există cazuri în care poate persista o pigmentare reziduală, timp de câteva luni sau chiar câțiva ani.
Hiperpigmentarea post inflamatorie poate debuta în asociere cu alte afecțiuni dermatologice: acnee, psoriazis, dermatită atopică, dermatită de contact sau după orice tip de traumatism cutanat, arsură solară. Leziunile sunt în mod caracteristic limitate la locul inflamației. O piele lezată sau cu cicatrici (arsuri termice sau chimice, arsuri solare, acnee etc.), poate dezvolta mai ușor pete pigmentare atunci când este expusă la UV.
Expunerea la soare concomitent cu expunerea la unele specii de plante, anumite parfumuri sau medicamente fotosensibilizante, poate provoca apariția petelor maronii, printr-o reacție de fotosensibilitate.
Efelidele sau pistruii sunt hiperpigmentări de cauză genetică. Apar mai frecvent la persoanele roșcate și cu ochi albaștri. Aceste pete pigmentare apar ca manifestări izolate în jurul vârstei de 5 ani, pe tegumentul expus la soare. Se prezintă sub formă de pete de mici dimensiuni, de culoare brună sau ocru și sunt permanente. Culoarea lor se accentuează după expunerea la soare.
Petele ”cafea cu lapte” sunt tulburări pigmentare care apar în prima decadă de viață. Acestea au contur regulat și diametrul de câțiva centimetri. Cel mai frecvent sunt situate pe torace, lombar și membre.
Hipopigmentarea post inflamatorie este întotdeauna asociată cu pierderea de melanină.
Reprezintă o caracteristică specială a pitiriazisului versicolor (afecțiune cauzată de o ciupercă care determina leziuni superficiale la nivelul pielii). Depigmentarea poate persistă timp de mai multe săptămâni după dispariția infecției active. Acest lucru se întâmplă din cauza efectului de barieră a ciupercilor în stratul cornos al pielii și inhibarea activității melanocitelor. Hipopigmentarea poate fi întâlnită și la pacienți cu dermatită atopică, psoriazis.
Depigmentarea poate apărea după dermabraziune sau exfoliere chimică.
Știai că ?
80% din problemele pielii sunt cauzate de expunerea incorectă la soare înainte de vârstă de 18 ani ?
Tulburările de pigmentare deja prezente pot fi accentuate de expunerea la soare. Arsurile solare apar de obicei în sezonul estival, dar pot apărea și în vacanțele de ski la munte, pe timp de iarnă. Razele UV pătrund prin plafonul de nori și pot provoca arsuri cutanate. Zăpada reflectă până la 85% din radiațiile UV, deci razele UV pot acționa atât direct de la soare cât și indirect de la reflexia pârtiei. Razele UV determină îmbătrânirea pielii, apariția ridurilor , a modificărilor de culoare și a cancerului de piele. Orice modificare a pielii, indiferent de severitate, trebuie semnalată medicului dermatolog.
Principalele măsuri de protecție solară sunt evitarea expunerii în intervalul orar 10-16 și aplicarea de creme fotoprotectoare cu factor de protecție (SPF) 30-50. Cremele fotoprotectoare se aplică într-un strat suficient de gros dimineață, cu 30 minute înainte de expunerea la soare. Acestea se reaplică la fiecare 2 ore, sau cât de des este nevoie, dar și la ieșirea din apă, pe tegumentul bine uscat. Expunerea la soare trebuie să fie de scurtă durată, chiar dacă s-a aplicat cremă fotoprotectoare.
Nu se vor utiliza pe timpul verii produse care cresc sensibilitatea la soare (medicamente fotosensibilizante, parfumuri etc).
Sugarii sub 6 luni nu trebuie expuși direct la soare.
Toate persoanele care își desfășoară activitatea din timpul zilei afară, trebuie să folosească creme fotoprotectoare.
Acordând puțină atenție recomandărilor specialiștilor, te vei putea bucură atât de soare, cât și de o piele frumoasă și sănătoasă !