Domeniul produselor dermato-cosmetice este unul vast, care, în teorie, implică ani de cercetare-dezvoltare și o multitudine de teste atât pe animale cât și pe grupuri de persoane. Rezultatele studiilor, cât mai ales calitatea materiilor prime folosite în prepararea lor, trebuie să reflecte atât în calitatea produselor cât și în eficiența acestora.
Observam pe piața din domeniu o multitudine de produse care se recomandă a fi unul mai util sau mai eficient decât altul, însă o mare atenție trebuie să ne-o îndreptăm asupra conținutului lor, din punct de vedere al ingredientelor pentru că nu întâmplător, de foarte multe ori, prețul unui produs nu reflectă neapărat și calitatea acestuia. Un produs scump nu înseamnă că acesta este întocmai și unul de calitate.
Prezentul articol nu se dorește a fi o critică la adresa producătorilor din domeniul dermato-cosmetic ci își propune să aducă la cunoștință consumatorilor, informații, poate, uneori mai puțin cunoscute ori mai puțin relevante, despre ingredientele care sunt folosite frecvent în prepararea cremelor pentru față, dar care ar fi ideal ca pe acestea să nu le găsim niciodată în procesul de fabricare al dermato-cosmeticelor!
Idealul oricărui produs dermato-cosmetic ar fi, evident, folosirea în primul rând de materii prime naturale 100%, de calitate, fără alte „ajustări” științifice, însă acest deziderat este greu de atins din mai multe motive: costul de producție, materia primă folosită, transportul și depozitarea, recipientele folosite pentru produsul finit, metodele de producție șamd… Pentru o companie mare, acest lucru înseamnă costuri foarte ridicate, un lucru de neacceptat în zilele noastre, când marketingul primează în multe cazuri, calității produsului finit, din raft.
Când vine vorba despre folosirea cremelor trebuiesc avute în vedere mai multe aspecte, pentru că fiecare dintre noi este unic în felul său, iar organismul nostru poate avea reacții pozitive la produsele folosite sau, din contră, reacții adverse.
Numeroase studii clinice au arătat că printre principalii factori nocivi asupra tenului regăsim poluarea și stresul. Din păcate, schimbările climatice cauzate de activitatea umană se răsfrâng asupra noastră, de multe ori fără să ne dăm seama. Corpul uman este un mecanism complex care s-a dezvoltat de-a lungul a mii de ani și chiar dacă are capacitatea de a se adapta la diverse medii, acest lucru nu se poate face într-o perioadă scurtă de timp și fără sacrificii.
Tocmai pentru a combate aceste fenomene disruptive, marile companii și nu numai, au dezvoltat o serie de produse care să ne ajute să combatem efectele nocive ale poluării, stresului sau altor efecte negative. Dar și ajutorul acesta poate fi uneori înșelător și ne poate face mai mult rău decât bine.
În rândurile următoare voi face o prezentare a unora din ingredientele folosite în prepararea cremelor pentru față și a efectului nociv pe care acestea îl au asupra organismului uman.
PARFUMUL și ULEIURILE ESENȚIALE
Sunt fototoxice, aceste componente în prezența radiațiilor UV suferă modificări și pot determina reacții la nivelul pielii sub formă de:
- înroșire
- uscăciune excesivă
- mâncărime
- dermatită de contact
- îmbătrânire celulară prematură
Parfumul și uleiurile esențiale NU au nici un beneficiu real pentru piele.
Parfum
Ingredientul denumit parfum, sau „fragrance” în engleză, este o combinație de substanțe chimice care oferă fiecărui produs mirosul distinctiv. Ingredientele pot fi derivate din petrol sau din materiale brute naturale. Majoritatea produselor de îngrijire personală conțin parfum.
Asociația Internațională a Parfumurilor menționează 3059 substanțe care sunt folosite în parfumuri și nu numai, dintre care o parte sunt asociate cu afecțiuni fizice la oameni. Câteva dintre substanțele periculoase folosite în componența parfumurilor sunt:
Acetaldehidă: aceasta afectează rinichii și sistemul reproducător, nervos și respirator. Substanța este considerată ca un potențial agent cancerigen pentru oameni de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, cât și de Programul Național de Toxicologie al SUA.
Benzofenonă: Benzofenona este asociată cu tulburări ale sistemului endocrin și toxicitate a organelor, iar unele studii sugerează că ar încuraja dezvoltarea anumitor tumori. Derivatele benzofenonei, benzofenonă-1 (BP-1) și oxibenzona (BP-3, substanță folosită în produsele cu protecție solară care a fost interzisă în Hawaii din cauza impactului negativ asupra coralilor) sunt potențiali disruptori endocrini.
BHA, BHT
Salicilat de Benzil: este un alergen și un potențial disruptor endocrin. Uniunea Europeană a restricționat utilizarea sa și obligă producătorii să menționeze substanța pe etichete.
Benzoat de benzil: este un iritant al ochilor și al pielii. Uniunea Europeană restricționează cantitățile folosite în produse de consum și cere menționarea substanței pe etichete.
Butoxietanol: este un iritant al căilor aeriene, ochilor și gâtului. Expunerea la butoxietanol poate cauza daune pe termen lung rinichilor, sistemului limfatic, sistemului nervos și al celui respirator. Uniunea Europeană și Canada restricționează utilizarea substanței în produse de consum.
Clorometan (clorură de metil): poate avea efecte cronice și acute asupra sistemului nervos și are un impact negativ asupra ficatului, a rinichilor și a pielii.
Dietil ftalat (DEP)
Formaldehidă: este un agent cancerigen pentru oameni. Este interzis în cosmeticele comercializate în Japonia și Suedia, iar Uniunea Europeană i-a restricționat utilizarea.
Resorcinol: afectează funcționarea rinichilor, a ficatului și a splinei și are un impact negativ asupra sistemului nervos și a celui cardiovascular. Comisia Europeană a clasat această chimicală ca disruptor endocrin, iar Uniunea Europeană restricționează concentrațiile folosite și obligă producătorii să menționeze ingredientul pe etichete.
Stiren: poate fi toxic pentru globulele roșii și ficat când este inhalat și poate afecta sistemul nervos central când este inhalat. Este considerat un posibil agent cancerigen și este clasat ca disruptor endocrin în organismele vii de către Comisia Europeană.
Moscuri sintetice (tonalidă, galaxolidă, xilen de mosc, cetonă de mosc): au un potențial ridicat de bioacumulare și au fost detectate în laptele matern, țesutul adipos și în sângele din cordonul ombilical al nou-născuților. Studiile arată că acești compuși pot deregla sistemele hormonale și pot fi toxice pentru organe, sistemul reproducător și dezvoltare.
Dioxid de titan: inhalarea substanței poate afecta plămânii și sistemul respirator. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasat dioxidul de titan ca posibil agent cancerigen pentru oameni.
1,4 dioxan
Pentru a evita expunerea la aceste substanțe, evită produsele care conțin ingredientul „parfum” („fragrance”).
ALCOOLUL
Fie el bio, non-bio, obținut din cereale sau nu, poate irita pielea și o poate usca excesiv.
În lista de ingrediente Dicționarul Internațional de Ingrediente Cosmetice (INCI), ingredientele sunt listate în ordinea descrescătoare a concentrației. Cu cât iritantul este amplasat la începutul listei, cu atât este în concentrație mai mare și prin urmare are potențial reactiv mai ridicat.
Este greu sa alegem produse cosmetice și machiaj fără iritanți, dar dacă vrem sa facem un favor sănătății pielii noastre, vom alege produse care nu au în lista lor ingrediente iritante sau daca le au, sa fie cat mai la finalul listei.
Principalele substanțe care sensibilizează tenul sunt naturale / sintetice. Dintre cele naturale, amintim camforul, mentolul, uleiurile esențiale, sucul fructelor (lămaie, tomată, căpșune).
Persoanele care au rosacee, cuperoză, dermatite, eczeme, psoriazis, acnee, ar trebui să evite aceste ingediente. Din categoria alcoolilor care nu dănează tenului, fac parte alcooli grași cetyl acohol, lauryl alcohol, stearil alcohol, cetearyl, behenyl alcohol, caprilic alcohol.
DIETANOLAMINA (DEA)
(cocamida DEA, lauramida DEA, monoetanolamida MEA, trietanolamina TEA) EN: Diethanolamine, cocamide DEA, lauramide DEA, monoethanolamide MEA, triethanolamine TEA.
Se folosește la prepararea cremelor, produselor spumă, produselor de hidratare, șampoane, creme de protecție solară, săpunuri și produse de curățare. Oferă textura produselor în care se adaugă sau le modifică pH-ul. Efectele toxice pe care le produce: iritații ale pielii și ale ochilor, cancer de ficat, de piele și de tiroidă. Poate da reacții în urma cărora se formează nitrozaminele – substanțe cancerigene.
Date complete de la Cosmetic Database, de la Pub Chem si de la Cosmetic Ingredient Review.
DEA (dietanolamina), cocamida DEA si lauramida DEA
DEA sau dietanolamina este un acid gras din care se obţin derivaţii cocamida DEA şi lauramida DEA, folosiţi pentru a oferi cosmeticelor o textură cremoasă, proprietăţi de spumare sau pentru a le modifica pH-ul.
Poate provoca reacţii alergice, iritaţii ale pielii sau ochilor iar expunerea constantă la doze mari poate cauza cancer de piele, ficat sau tiroidă.
SILICONUL
Siliconul din produsele de hidratare și machiaj poate favoriza deshidratarea la nivelul pielii și ar putea chiar favoriza acoperirea porilori, însă există câteva motive pentru care totuși el este folosit în numeroase formule cosmetice:
-
Este considerat sigur
Siliconul este clasificat drept un ingredient cu un grad scăzut de toxicitate pentru oameni, dar siloxanul (un derivat al siliconului) poate amenința mediul înconjurător și biodiversitatea.
-
Netezește pielea
Siliconul creează o textură mătăsoasă, ușor de întins. Are rolul de a umple golurile de la suprafața pielii, iar tenul va părea mai neted, lăsând senzația că produsul respectiv funcționează.
Realitatea constă în faptul că el produce doar un efect temporar, de suprafață.
-
Este rezistent la apă
Siliconul creează un strat care sigilează pielea, ceea ce permite companiilor de produse cosmetice să susțină că efectul de hidratare durează până la 24-48 de ore.
-
Este ieftin
Principalul motiv pentru care siliconul este atât de des întâlnit faptul că prețul lui este foarte redus și permite prelungirea termenului de valabilitate al produselor. Din păcate prețul final nu va reflecta acest considerent și de multe ori vei găsi produse cu silicon în cadrul gamelor de îngrijire foarte scumpe.
De preferință siliconul, ar trebui evitat. După numai câteva săptămâni de la eliminarea completă a siliconului din rutina de îngrijire se va observa că pielea arată mult mai bine.
Iată de ce ar trebui să fie luată această măsură cât mai curând: Siliconul blochează praful și alte impurități în interiorul porilor. Cremele hidratante pe bază de silicon formează un strat asemănător plasticului la suprafața pielii. Acest strat poate păstra hidratarea în interior, dar va bloca și praful, transpirația, sebumul și celulele moarte.
Siliconul cauzează acneea și congestia pielii
Primerele cu silicon sunt principala cauză pentru tenul congestionat. Expunerea prelungită la sebum, celule moarte și bacterii sub stratul de silicon poate cauza apariția coșurilor (cauzate de Propionbacterium acnes).
Exista mai multe tipuri de silicon cosmetic, variind de la cele ciclic, cu structură de inel, care este mai puțin gras și se evaporă într-un timp scurt (cyclomethicone, cyclopentasiloxane, cyclohexasiloxane), la cel gras mediu care nu se evaporă (dimeticon și compușii acestuia) și cel gras și greu (dimethicone copolyol). Preparatorul cosmetic le consideră substanțe cu proprietăți excelente, deoarece: sunt ușoare și nu dau aceeași senzație de onctuozitate ca și uleiurile vegetale; conferă o notă mătăsoasă pielii; sunt rezistente la căldură și oxidare, si nu oferă un mediu de cultură pentru bacterii; chiar și în cantități mici previn formarea dungilor albe în timp ce se întinde crema; nu dau alergii, nu pătrund prin piele; sunt rezistente la apă; crește performanța filtrelor solare, atât a celor fizice cât și a celor chimice. Din acest considerent, pot fi formulate de exemplu produsele de protecție solară, care sunt rezistente la apă, cremele de față care dau o senzație imediată de eficacitate, produse pentru păr care dau stralucire și nu îngreunează podoaba capilară, etc.
Conform Asociatiei Internationale de Dermatologie Ecologică s-ar părea ca siliconul mai lejer (ciclic) usucă, în mod particular, pielea în locul unde a fost aplicat și sunt contraindicate cremele care conțin silicon acelor tenuri care au nevoie de hidratare (uscat, sensibil).
Concluzia: până la o concentrație de aproximativ 2% sunt tolerabile și prezența lor îmbunătățește performanțele formulării cosmetice, într-un procent excesiv de ridicat (în ‘INCI), nu sunt dermococompatibile și produc o situație de o satisfacție înșelatoare.
PARABENII
Din clasa parabenilor fac parte zeci de chimicale, iar o parte din ele sunt folosite frecvent în compoziția cosmeticelor. O mare parte dintre parabeni sunt disruptori endocrini și pot duce la proliferarea celulelor canceroase în cazul cancerului mamar și la dereglarea sistemului reproducător masculin. Cei mai puternici disruptori endocrini sunt isobutilparaben, butilparaben, isopropilparaben și propilparaben. Pe lângă efectele asupra estrogenului, unii parabeni pot bloca producția androgenilor (cum ar fi testosteronul) și pot inhiba enzimele care metabolizează estrogenul.
Expunerea pielii la produse care conțin parabeni, în special metilparaben, poate duce la deteriorarea celulelor pielii și la dereglarea creșterii celulare. În combinație cu alte chimicale estrogenice, parabenii pot contribui la apariția cancerului de piele.
Propilparabenii și putilparabenii dereglează sistemul reproducător masculin și afectează organele de reproducere. Trebuiesc evitate produsele care conțin: ethylparaben, butylparaben, isobutylparaben, isopropylparaben, methylparaben, propylparaben, alte ingrediente ale căror nume se termină în –paraben.
Parabenii păstrează produsele cosmetice proaspete, astfel încât să poată fi folosite în siguranță. Astfel, chiar dacă nu a mai fost pus capacul pe crema de față sau protecția solară devine destul de caldă pe prosopul de plajă, produsele rămân la fel de bune. Fără parabeni, multe produse cosmetice – în special cele care conțin apă – s-ar strica repede după deschiderea lor. Parabenii îți oferă siguranța că loțiunea ta de corp, crema de față sau alt produs preferat rămân proaspete.
Ce sunt compușii PEG?
PEG înseamnă polietilen glicol. Compușii PEG sunt vedetele cosmeticii: pot fi folosiți ca emulgatori, agenți de îmbinare, stabilizatori și emolienți.
Funcțiile compușilor PEG
Compușii PEG pot îndeplini mai multe funcții simultan. Ca emulgatori, se asigură că uleiul și apa se amestecă și formează creme și loțiuni catifelate, cu formule ușoare. Acestea permit uleiurilor de parfum să se dizolve în produsele pe bază de apă. În șampoane și geluri de duș, acestea ajută la crearea de spumă catifelată. Ca emolienți, compușii PEG înmoaie și hidratează pielea. Unii dintre ei au, de asemenea, un efect de curățare. În afară de industria cosmetică, compușii PEG sunt folosiți în domeniul farmaceutic și medical. Au existat afirmații conform cărora compușii PEG pot trece prin piele în corp și pot transporta cu ei alte ingrediente potențial dăunătoare.
Rolul primordial al științei, al cercetării, îl reprezintă ajutorul dat nouă în descoperirea de noi tehnici de dezvoltare a produselor, de descoperire de metode noi, de materiale noi, toate în beneficiul nostru, însă acest lucru necesită foarte multăăăă muncă și răbdareeee!!! Cercetarea presupune foarte mult timp și foarte multe testări pentru a ajunge la un produs corect atât din punct de vedere științific cât și din punct de vedere etic. Însă de multe ori cercetarea nu este sinonimă și cu răbdarea, de aceea trebuie să avem în vedere eticheta produsului. Înaintea oricărei achiziții este recomandabil să facem o minimă verificare a ingredientelor oricărui produs cumpărat. Poate pe termen scurt, expunerea la anumiți compuși, pentru majoritatea dintre noi, nu reprezintă mare lucru, însă pe termen mediu și lung ne putem găsi în vâltoarea unor probleme extreme care, culmea, chiar și pentru o persoană activă care are un stil de viață echilibrat, poate reprezenta un dezechilibru.
Surse: green-report.ro, psico.com, paulaschoice.com/alcohol-in-skin-care-the-facts, paulaschoice.com/essential-oils-for-skin, inimafericita.ro, republicabio.ro, eva.ro/6-motive-pentru-care-trebuie-sa-eviti-siliconul-din-produsele-de-ingrijire, homebeautywithcrystyn.blogspot.com, nivea.ro/ingrediente, green-report.ro/frumusete-toxica
Studiu: ec.europa.eu/perfume-allergies, pasagera.ro/alcoolul-ingredient-iritant, pasagera.ro/iritanti-si-alergeni, pasagera.ro/uleiuri-esentiale-uz-cosmetic
Din aceeași categorie
